Handbalul este un joc sportiv relativ tânăr, care a aparut în Europa la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul secolului 20. Originile lui sunt însă mult mai departate şi le găsim în unele jocuri cu caracter popular practicate în Evul Mediu şi în jocurile dinamice folosite în şcolile din centrul şi nordul Europei la începutul secolului al 19-lea.

Toate acestea ca principale surse de origine, au fost contopite şi modernizate sub influenţa unor jocuri sportive deja cu statut de competiţie: baschetul, rugbyul şi mai ales fotbalul.

În toate variantele lui, jocul de handbal a apărut mai întâi în şcoli ca material didactic, rod al imaginaţiei creatoare a unor eminenţi profesori de educatie fizica. Vom lua în considerare ca dată de atestare a fiecarei variante, momentul în care depăşeşte “curtea şcolii” iar ca “părinte” pe cel care i-a dat un regulament oficial şi l-a lansat într-o formă competiţională în afara orelor de educatie fizică. Se disting şi sunt atestate trei rădăcîni multinaţionale, fiecare cu o variantă nu prea mult deosebită de handbalul consacrat şi practicat astăzi pe toate cele cinci continente.

1. DANEMARCA 1904 “HAANDBOLD”, profesor HOLGER NIELSEN

2. CEHOSLOVACIA 1905 “HAZENA”, profesor VACLAV KARAS

3. GERMANIA 1919 “HANDBALL”, profesor KARL SCHELENTZ

APARIŢIA JOCULUI DE HANDBAL ÎN LUME

TREI RĂDĂCÎNI MULTINAŢIONALE

Printeaza